IGNÁM, ignami, s. m. v. ignamă. (Sursa: DEX '98 )
IGNÁM s.m. Plantă exotică care produce tuberculi comestibili de dimensiuni foarte mari. [< fr. igname]. (Sursa: DN )
| ignam substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | ignam | ignamul |
| plural | ignami | ignamii |
| genitiv-dativ | singular | ignam | ignamului |
| plural | ignami | ignamilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
