IGIENIZÁRE, igienizări, s. f. Acțiunea de a igieniza și rezultatul ei. [Pr.: -gi-e-] – V. igieniza. (Sursa: DEX '98 )
igienizáre s. f., pl. igienizări (Sursa: Ortografic )
IGIENIZÁ, igienizez, vb. I. Tranz. A face să devină igienic. [Pr.: -gi-e-] – Igienă + suf. -iza. (Sursa: DEX '98 )
A IGIENIZÁ ~éz tranz. A face să devină igienic. /igienă + suf. ~iza (Sursa: NODEX )
IGIENIZÁ vb. tr. a face să devină igienic. (< igienă + -iza) (Sursa: MDN )
igienizá vb., ind. prez. 1 sg. igienizéz, 3 sg. și pl. igienizeáză (Sursa: Ortografic )
| igieniza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) igieniza | igienizare | igienizat | igienizând | singular | plural |
| igienizează | igienizați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | igienizez | (să) igienizez | igienizam | igienizai | igienizasem |
| a II-a (tu) | igienizezi | (să) igienizezi | igienizai | igienizași | igienizaseși |
| a III-a (el, ea) | igienizează | (să) igienizeze | igieniza | igieniză | igienizase |
| plural | I (noi) | igienizăm | (să) igienizăm | igienizam | igienizarăm | igienizaserăm, igienizasem* |
| a II-a (voi) | igienizați | (să) igienizați | igienizați | igienizarăți | igienizaserăți, igienizaseți* |
| a III-a (ei, ele) | igienizează | (să) igienizeze | igienizau | igienizară | igienizaseră |
* Formă nerecomandată
| igienizare substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | igienizare | igienizarea |
| plural | igienizări | igienizările |
| genitiv-dativ | singular | igienizări | igienizării |
| plural | igienizări | igienizărilor |
| vocativ | singular | igienizare, igienizareo |
| plural | igienizărilor |
