IDEALIZÁRE,idealizări, s. f. Acțiunea de a idealiza și rezultatul ei; încercarea de a atribui unei ființe sau unui lucru însușiri deosebite. ♦ Transfigurare, în cadrul unei opere de artă, a realității, în vederea realizării unui ideal estetic. [Pr.: -de-a-]. – V. idealiza. (Sursa: DEX '98 )
IDEALIZÁREs.f. Acțiunea de a idealiza și rezultatul ei. ♦ Procedeu cognitiv de constituire a unor „obiecte” abstracte, care nu există ca atare în realitate. ♦ Transfigurare în cadrul operei de artă a realității în vederea realizării unui ideal artistic. [< idealiza]. (Sursa: DN )
IDEALIZÁREs. f. 1. acțiunea de a idealiza. 2. schematizare, simplificare a realității în procesul abstractizării. 3. transfigurare în cadrul operei de artă a realității în vederea realizării unui ideal estetic. (< idealiza) (Sursa: MDN )
IDEALIZÁRE s. înfrumusețare, poetizare. (~ realității.) (Sursa: Sinonime )
idealizáre s. f. (sil. -de-a-), g.-d. art. idealizării; pl. idealizări (Sursa: Ortografic )
IDEALIZÁ,idealizez, vb. I. Tranz. A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale. [Pr.: -de-a-] – Din fr. idéaliser. (Sursa: DEX '98 )
A IDEALIZÁ ~éztranz. (ființe, obiecte, fapte, idei) A prezenta ca având calități ideale, excepționale. /<fr. idéaliser (Sursa: NODEX )
IDEALIZÁvb. I. tr. A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale; a exagera ceva în bine, a reprezenta ceva mult mai bine decât în realitate. [Cf. fr. idéaliser, it. idealizzare]. (Sursa: DN )
IDEALIZÁvb. tr. a atribui unui lucru, unei ființe calități excepționale; a exagera (ceva) în bine. (< fr. idéaliser) (Sursa: MDN )
IDEALIZÁ vb. a înfrumuseța, a poetiza. (A ~ realitatea.) (Sursa: Sinonime )
idealizá vb. (sil. -de-a-), ind. prez. 1 sg. idealizéz, 3 sg. și pl. idealizeáză (Sursa: Ortografic )
