ICONOLOGÍE s. f. 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco-romană, creștină etc., a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective. 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele (de locomoție) lăsate de vertebrate pe unele sedimente. – Din fr. iconologie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ICONOLOGÍE f. 1) Știință care se ocupă cu studiul atributelor caracteristice diferitelor personaje din mitologie. 2) Disciplina care studiază și interpretează reprezentările acestora în artele plastice. /<fr. iconologie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ICONOLOGÍE s.f. 1. Știință care studiază atributele ce caracterizează zeitățile unei mitologii, necesare artiștilor pentru a reprezenta personajele respective. ♦ (Arte) Disciplină care studiază și interpretează reprezentările folosite în artele plastice. 2. Ramură a paleontologiei care se ocupă cu studiul urmelor de locomoție lăsate de vertebrate pe unele sedimente. [< fr. iconologie, cf. gr. eikon – imagine, logos – studiu]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ICONOLOGÍE s. f. 1. știință care studiază atributele ce caracterizează personajele unei mitologii, necesare artiștilor pentru a le reprezenta. 2. repertoriu de simboluri. ◊ disciplină care studiază și interpretează reprezentările din artele plastice. (< fr. iconologie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

iconologíe s. f., art. iconología, g.-d. iconologíi, art. iconologíei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard