ICONOCLÁST, -Ă, iconoclaști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Partizan al iconoclasmului. 2. Adj. Care aparține iconoclaștilor (1), privitor la iconoclaști. – Din fr. iconoclaste. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ICONOCLÁST, -Ă s.m. și f. Partizan al iconoclasmului. ♦ (Fig.) Cel care sfărâmă, refuză autoritatea consacrată a unei valori, concepții, personalități, care nu respectă tradițiile. [< fr. iconoclaste, cf. gr. eikon – icoană, klazein – a sparge]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ICONOCLÁST, -Ă s. m. f. 1. partizan al iconoclasmului. 2. (fig.) cel care sfărâmă, refuză autoritatea consacrată a unei valori, concepții, personalități, care nu respectă tradițiile. ◊ (adj.) referitor la iconoclaști. (< fr. iconoclaste, gr. eikonoklastes) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ICONOCLÁST s. (BIS.) (înv.) iconoboreț. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

iconoclást s. m., adj. m. (sil. -clast), pl. iconocláști; f. sg. iconoclástă, pl. iconocláste (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ICONOCLÁST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Adept al iconoclasmului. 2) fig. Contestatar al valorilor, normelor sau ideilor consacrate prin tradiție. [Sil. -no-clast] /<fr. iconoclaste (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard