IATÁC,iatacuri, s. n. 1. (Reg.) Cameră (mică) de culcare; dormitor, budoar. 2. (Înv.) Pat. [Var.: ietác s. n.] – Din tc. yatak. (Sursa: DEX '98 )
IATÁC s. v. cameră de culcare, dormitor, pat. (Sursa: Sinonime )
iatác,iatácuri, s.n. 1. (reg.) cameră mică de culcare; budoar, dormitor. 2. (înv.) pat. 3. (înv.) gazdă de hoți. 4. (reg.) unealtă de plugărie pentru cărat paie. (Sursa: DAR )
iatác (iatácuri), s. n. – 1. (Înv.) Pat. – 2. Dormitor, budoar. – 3. (Înv.) Persoană care ascunde tîlhari. – Var. ietac. – Mr. γiatache. Tc. yatak „pat” și „tăinuitor de tîlhari” (Roesler 592; Șeineanu, II, 220; Lokotsch 995; Ronzevalle 173), cf. ngr. γιατάϰι, bg. jatak. (Sursa: DER )
iatác s. n., pl. iatácuri (Sursa: Ortografic )
IATÁC ~urin. Cameră mică de dormit; dormitor. /<turc. yatak. (Sursa: NODEX )