HUSÁR, husari, s. m. (Înv.) Ostaș din cavaleria maghiară. – Din magh. huszár. (Sursa: DEX '98 )
HUSÁR ~i m. (în armata țaristă, în armatele unor state) Ostaș dintr-un corp de cavalerie. Regiment de ~i. /<ung. huszár (Sursa: NODEX )
husár s. m., pl. husári (Sursa: Ortografic )
| husar substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | husar | husarul |
| plural | husari | husarii |
| genitiv-dativ | singular | husar | husarului |
| plural | husari | husarilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
