HUHURÉZ,huhurezi, s. m. Numele a două păsări răpitoare de noapte, asemănătoare cu bufnița, fără smocuri de pene pe cap, care scot un strigăt caracteristic și trăiesc în scorburi de copaci; ciuhurez (Strix aluco și urelensis). ◊ Expr. A sta ca un huhurez (sau ca huhurezul) = a sta singur, părăsit. A se scula ca huhurezii = a se scula foarte devreme dimineața. [Var.: (reg.) huréz s. m.] – Huhura + suf. -ez. (Sursa: DEX '98 )
HUHURÉZ ~im. Pasăre nocturnă răpitoare, asemănătoare cu bufnița, dar fără smocuri de pene pe cap, care trăiește în scorburi de copaci. ◊ A sta ca un ~ a sta singur, izolat, părăsit. /a huhura + suf. ~ez (Sursa: NODEX )
HUHURÉZ,huhurézi, s. m. ~ (din huhura + suf. -ez [DAR] sau din magh., prin încrucișare între huhog (= a striga [despre bufniță], a huhura) și bagoly (= cucuvea) [Cihac] sau din ciuhurez [Tiktin și Scriban]) (Sursa: DER )
huhuréz s. m., pl. huhurézi (Sursa: Ortografic )
HUHUREZ DE CÁSĂ s. v. strigă. (Sursa: Sinonime )
cĭuhuréz m., pl. jĭ (d. cĭuh, cĭuhă cu suf. -rez, ca´n titirez). Vest. Un fel de bufniță mare cu doŭă moțurĭ, ca niște urechĭ (otus vulgaris orĭ strix otus). – Și cihurez, cĭuhurete; în Olt. cĭurez, în est (pin [!] asimilarea luĭ cĭu în hu) huhurez, în nord hurez. (Sursa: Scriban )
