HOȚÉȘTE adv. Ca hoții; p. ext. pe ascuns, pe furiș; hoțiș. ◊ Expr. A frige (carnea) hoțește = a frige (carnea) înăbușit, acoperind cu jeratic. – Hoț + suf. -ește. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

HOȚÍ, hoțesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce o viață de hoț. ♦ Tranz. A fura. – Din hoț. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A HOȚÍ ~ésc rar 1. intranz. A fi hoț. 2. tranz. (bunuri materiale) A sustrage prin hoție; a fura. /Din hoț (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

HOȚÉȘTE adv. 1) În felul hoților; ca hoții. 2) fig. Pe ascuns; pe furiș. A proceda ~. /hoț + suf. ~ește (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

HOȚÉȘTE adv. 1. pungășește, (rar) potlogărește, (pop.) tâlhărește. (Se poartă ~.) 2. v. tiptil. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

HOȚÍ vb. v. fura, haiduci, lua, sustrage. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

hoțéște adv. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

hoțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hoțésc, imperf. 3 sg. hoțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. hoțeáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard