HOMEOTERMÍE s. f. Proprietate a unor animale de a fi homeoterme. [Pr.: -me-o-] – Din fr. homéothermie. (Sursa: DEX '98 )
HOMEOTERMÍE s.f. (Biol.) Proprietate a unor animale de a-și păstra o temperatură constantă a corpului. [Gen. -iei. / < fr. homéothermie]. (Sursa: DN )
HOMEOTERMÍE s. f. însușirea de a fi homeoterm. (< fr. homéothermie) (Sursa: MDN )
homeotermíe s. f. (sil. -me-o-), art. homeotermía, g.-d. homeotermíi, art. homeotermíei (Sursa: Ortografic )
| homeotermie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | homeotermie | homeotermia |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | homeotermii | homeotermiei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | homeotermie, homeotermio |
| plural | — |
