HOMEOSTAZÍE,homeostazii, s. f. (Biol.) Proprietate a organismului de a menține, în limite foarte apropiate, constantele3 mediului intern; homeostază. [Pr.: -me-o-] – Din fr. homéostasie. (Sursa: DEX '98 )
HOMEOSTAZÍEs.f. Proprietate a organismelor vii de a-și menține diferitele constante fiziologice. ♦ Proprietate a unor sisteme de a-și menține constante anumite mărimi caracteristice; homeostază. [Pron. -me-os-ta-zi-e, gen. -iei. / < fr. homéostasie, cf. gr. h*****s – asemănător, stasis – stare]. (Sursa: DN )
HOMEOSTAZÍEs. f. 1. proprietate a organismelor vii de a-și menține constantele fiziologice în condiții diferite de mediu. ◊ (genet.) menținere constantă a genomului într-o populație. 2. tendință a sistemelor autoreglabile de a-și menține constante anumite stări sau coordonate de definiție; homeostază. 3. echilibru natural, biologic și ecologic, în biosferă și ecosisteme. ◊ echilibru al mediului interior al individului. (< fr. homéostasie) (Sursa: MDN )
HOMEOSTAZÍE s. (BIOL.) homeostază. (Sursa: Sinonime )
homeostazíe s. f. (sil. -me-o-; mf. -sta-), art. homeostazía, g.-d. art. homeostazíei; pl. homeostazíi (Sursa: Ortografic )
