HÓHOT,hohote, s. n. Izbucnire zgomotoasă de râs sau de plâns. ◊ Expr. A plânge (sau a râde) cu hohot (sau în hohote) = a plânge (sau a râde) foarte tare, zgomotos. ♦ Fig. Zgomot puternic (cu ecou). – Cf. rus. hohot. (Sursa: DEX '98 )
HÓHOT ~en. 1) Sunet puternic, prelung și răsunător, produs de cineva când izbucnește în râs sau în plâns. ◊ A râde (sau plânge) cu ~e a râde (sau a plânge) foarte tare. 2) Râs sau plâns însoțit de astfel de sunete. /v. a hohoti (Sursa: NODEX )
HÓHOT s. 1. hohotire, hohotit. (Un ~ de plâns.)2. sughiț. (Plâns cu ~e.) (Sursa: Sinonime )