HODOMÉTRU, hodometre, s. n. Aparat care servește la măsurarea unui drum parcurs. – Din fr. hodomètre. (Sursa: DEX '98 )
HODOMÉTRU ~e n. Aparat folosit la măsurarea distanței parcurse pe jos; podometru. /<fr. hodometre (Sursa: NODEX )
HODOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea unui drum parcurs; podometru. [Var. odometru s.n. / < fr. hodomètre]. (Sursa: DN )
hodométru s. n., pl. hodométre (Sursa: Ortografic )
| hodometru substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | hodometru | hodometrul |
| plural | hodometre | hodometrele |
| genitiv-dativ | singular | hodometru | hodometrului |
| plural | hodometre | hodometrelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
