HOÁRDĂ,hoarde, s. f. 1. Grupare în care erau organizate popoarele nomade mongole primitive. 2. Ceată, bandă de oameni care pradă și pustiesc; p. ext. armată cotropitoare. [Var.: hórdă, oárdă s. f.] – Din pol. horda, rus. orda. (Sursa: DEX '98 )
HOÁRDĂ ~ef. 1) (în evul mediu, la popoarele mongole și turcice) Organizație militar-administrativă a nomazilor. ~a de Aur. 2) fig. Oștire cotropitoare. ~e dușmane. [Sil. hoar-] /<pol. horda, rus. orda (Sursa: NODEX )
HOÁRDĂ s. 1.(IST.) ceată primitivă. (O ~ din comuna primitivă.)2. (înv.) ordie. (O ~ pustiitoare.) (Sursa: Sinonime )
hoárdă s. f., g.-d. art. hoárdei; pl. hoárde (Sursa: Ortografic )
