HÍPIC, -Ă, hipici, -ce, adj. De cai, referitor la cai, la care participă cai (de curse). – Din fr. hippique. (Sursa: DEX '98 )
HÍPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de hipism; propriu hipismului. Concurs ~. /<fr. hyppique (Sursa: NODEX )
HÍPIC, -Ă adj. Referitor la cai(i de curse) sau la cursele de cai. [Cf. fr. hippique]. (Sursa: DN )
HÍPIC, -Ă adj. referitor la hipism. (< fr. hippique) (Sursa: MDN )
hípic adj. m., pl. hípici; f. sg. hípică, pl. hípice (Sursa: Ortografic )
| hipic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | hipic | hipicul | hipică | hipica |
| plural | hipici | hipicii | hipice | hipicele |
| genitiv-dativ | singular | hipic | hipicului | hipice | hipicei |
| plural | hipici | hipicilor | hipice | hipicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
