Dex.Ro Mobile
HIMÉRIC, -Ă, himerici, -ce, adj. Care se bazează pe himere (1); lipsit de orice temei real; iluzoriu. ♦ (Și adv.) Ca de himeră, fantastic. – Din fr. chimérique (după himeră). (Sursa: DEX '98 )

HIMÉRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de himere; propriu himerelor. 2) și adverbial Care este lipsit de bază reală; fondat de himere; închipuit. Visuri ~ce. /<fr. chimérique (Sursa: NODEX )

HIMÉRIC, -Ă adj. 1. Bazat pe himere; închipuit, irealizabil, iluzoriu. 2. (Adesea adv.) Ca de himeră, fantastic. [Var. chimeric, -ă adj. / cf. it. chimerico, fr. chimérique]. (Sursa: DN )

HIMÉRIC, -Ă adj. 1. lipsit de orice temei bazat pe himere; închipuit, irealizabil. 2. (și adv.) fantastic. (< fr. chimérique) (Sursa: MDN )

HIMÉRIC adj. v. fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, închipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist. (Sursa: Sinonime )

himéric adj. m., pl. himérici; f. sg. himérică, pl. himérice (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
himeric   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular himeric himericul himerică himerica
plural himerici himericii himerice himericele
genitiv-dativ singular himeric himericului himerice himericei
plural himerici himericilor himerice himericelor
vocativ singular
plural