HIMÉN (HÍMEN), himene, s. n. Membrană care acoperă, la fetele v*****e, orificiul extern al v*******i. – Din fr., lat. hymen. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

HIMÉN ~e n. (la v*****e) Membrana care acoperă capătul extern al v*******i. [Acc. și hímen] /<fr. hymen, lat. hymen, ~intis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

HIMÉN s.n. 1. (Anat.) Membrană, care acoperă orificiul extern al v*******i. 2. Himeniu. 3. (Fig.) Căsătorie. [Pl. -nuri, -ne, var. imen s.n. / < fr. hymen, lat., gr. hymen – membrană]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

HIMÉN1 / HÍMEN s. n. 1. membrană care acoperă orificiul extern al v*******i. 2. himeniu. (< fr. hymen) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

HIMEN2(O)- elem. „membrană”, „himeniu”. (< fr. hymén/o/-, cf. lat., gr. hymen) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

himén/hímen s. n., pl. himéne/hímene (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard