A fi numai urechi sau a-și deschide urechile (în patru) = a asculta foarte atent
A i se face (cuiva) galben înaintea ochilor = a-i veni (cuiva) amețeală, a i se face rău
A i se face (cuiva) negru (sau roșu etc.) înaintea ochilor = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare
A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.)
A i se face (cuiva) verde înaintea ochilor = a i se face (cuiva) rău, a-i veni amețeală
A i se lungi (cuiva) urechile (de foame etc.) = a-și pierde răbdarea așteptând (să mănânce etc.), a dori foarte mult (ceva)
A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând
A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie
A roade (cuiva) urechile = a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva
A rupe cuiva urechile = a pedepsi pe cineva trăgându-l de urechi
A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate, în mod miraculos dintr-o situație dificilă
A se răspândi (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potârnichile = a fugi, a se împrăștia repede, în toate părțile (din fața unei primejdii)
A umple satul (ori lumea, urechile lumii) = a face să știe, să afle toată lumea
A vedea (sau a i se face cuiva) roșu (înaintea ochilor) = a se înfuria, a se enerva foarte tare
A împuia capul (sau urechile) cuiva = a face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei; a ameți pe cineva cu vorbăria
A îngriji (sau a păzi) ca (pe) lumina ochilor = a îngriji, a feri cu cea mai mare atenție
A(-i) trece (cuiva) pe la (sau pe lângă) nas = a(-i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil
A(-i) țiui cuiva în urechi (sau în creieri) sau a-i țiui cuiva urechile (sau urechea etc.) = a avea impresia de vâjâială (în urechi sau la cap)
A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a-i fi (cuiva) foarte drag
A-i vâjâi cuiva capul (sau urechile, tâmplele, , creierul, auzul) = a) a avea falsa senzație de zgomot continuu și obsedant, provocată de afluxul mărit al sângelui la cap; b) a fi zăpăcit, năucit
A-și astupa urechile = a-și pune ceva la (sau în) urechi pentru a nu auzi; a nu voi să audă ceva
A-și destupa urechile = a asculta cu atenție, a încerca să înțeleagă exact ceea ce aude
în papainoage = (care este) în echilibru nestabil, gata să cadă, șubred
HIL,hiluri, s. n. 1. (Anat.) Porțiune la suprafața unui organ pe unde pătrund vasele sangvine și nervii. 2. (Bot.) Cicatrice aflată pe învelișul seminței, la locul unde aceasta s-a desprins de piciorușul ovulului. – Din fr. hile, lat. hilum. (Sursa: DEX '98 )
HILs.n. (Biol.) Punct în care se leagă un vas de sânge cu un organ format din țesut spongios. ♦ (Bot.) Locul de inserare al funiculului la semințe. [< fr. hile, cf. lat. hilum]. (Sursa: DN )
HILs. n. 1. punct în care se leagă un vas de sânge cu un organ din țesut spongios. 2. (bot.) loc de inserție a funiculului pe sămânță. (< fr. hile, lat. hilum) (Sursa: MDN )
