HIEROFÁNT, hierofanți, s. m. Preot antic grec care iniția pe neofiți în mistere și în oracole. [Pr.: hi-e-] – Din fr. hiérophante. (Sursa: DEX '98 )
HIEROFÁNT s.m. (Ant.) Preot care iniția în mistere, mare pontif; gerofant. [< fr. hiérophante, lat., gr. hierophantes]. (Sursa: DN )
HIEROFÁNT s. m. 1. (ant.) preot care prezida misterele din Eleusis; gerofant (I). 2. (fig.) preot, pontif. (< fr. hiérophante) (Sursa: MDN )
hierofánt s. m. (sil. hi-e-), pl. hierofánți (Sursa: Ortografic )
| hierofant substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | hierofant | hierofantul |
| plural | hierofanți | hierofanții |
| genitiv-dativ | singular | hierofant | hierofantului |
| plural | hierofanți | hierofanților |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
