Dex.Ro Mobile
HIDROGENÁT, -Ă, hidrogenați, -te, adj. (Chim.) Combinat cu hidrogenul; care conține hidrogen. – Din fr. hydrogéné. (Sursa: DEX '98 )

HIDROGENÁ, hidrogenez, vb. I. Tranz. A introduce hidrogen în molecula unei combinații chimice. – Din fr. hydrogéner. (Sursa: DEX '98 )

A HIDROGENÁ ~éz tranz. (elemente sau compuși chimici) A combina cu hidrogen. /<fr. hydrogéner (Sursa: NODEX )

HIDROGENÁ vb. I. tr. A combina (un corp) cu hidrogen. [< fr. hydrogéner]. (Sursa: DN )

HIDROGENÁ vb. tr. a introduce hidrogen în molecula unei combinații chimice. (< fr. hydrogéner) (Sursa: MDN )

hidrogená vb. (sil. -dro-), ind. prez. 1 sg. hidrogenéz, 3 sg. și pl. hidrogenizeáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
hidrogena   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) hidrogena hidrogenare hidrogenat hidrogenând singular plural
hidrogenea hidrogenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) hidrogenez (să) hidrogenez hidrogenam hidrogenai hidrogenasem
a II-a (tu) hidrogenezi (să) hidrogenezi hidrogenai hidrogenași hidrogenaseși
a III-a (el, ea) hidrogenea (să) hidrogeneze hidrogena hidrogenă hidrogenase
plural I (noi) hidrogenăm (să) hidrogenăm hidrogenam hidrogenarăm hidrogenaserăm, hidrogenasem*
a II-a (voi) hidrogenați (să) hidrogenați hidrogenați hidrogenarăți hidrogenaserăți, hidrogenaseți*
a III-a (ei, ele) hidrogenea (să) hidrogeneze hidrogenau hidrogena hidrogenaseră
* Formă nerecomandată

hidrogenat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hidrogenat hidrogenatul hidrogena hidrogenata
plural hidrogenați hidrogenații hidrogenate hidrogenatele
genitiv-dativ singular hidrogenat hidrogenatului hidrogenate hidrogenatei
plural hidrogenați hidrogenaților hidrogenate hidrogenatelor
vocativ singular
plural