HIDROFÍTĂ, hidrofite, adj.f., s. f. (Plantă) adaptată la viața acvatică (dulce sau sărată). – Din fr. hydrophites. (Sursa: DEX '98 )
HIDROFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care crește în apă (dulce sau sărată). [< fr. hydrophyte, cf. gr. hydor – apă, phyton – plantă]. (Sursa: DN )
HIDROFÍTĂ adj., s. f. (plantă) adaptată la viața acvatică. (< fr. hydrophyte) (Sursa: MDN )
hidrofítă adj. f., s. f. (sil. -dro-), pl. hidrofíte (Sursa: Ortografic )
HIDROFÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre plante) Care este adaptat la viața acvatică. /<fr. hydrophite (Sursa: NODEX )
| hidrofit adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | hidrofit | hidrofitul | hidrofită | hidrofita |
| plural | hidrofiți | hidrofiții | hidrofite | hidrofitele |
| genitiv-dativ | singular | hidrofit | hidrofitului | hidrofite | hidrofitei |
| plural | hidrofiți | hidrofiților | hidrofite | hidrofitelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
| hidrofită substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | hidrofită | hidrofita |
| plural | hidrofite | hidrofitele |
| genitiv-dativ | singular | hidrofite | hidrofitei |
| plural | hidrofite | hidrofitelor |
| vocativ | singular | hidrofită, hidrofito |
| plural | hidrofitelor |
