Dex.Ro Mobile
HIBRIDÁRE, hibridări, s. f. Acțiunea de a hibrida și rezultatul ei; proces, spontan sau provocat artificial, de încrucișare sexuată sau vegetativă între doi indivizi de specii, de soiuri sau de rase diferite; hibridizare; hibridație. – V. hibrida. (Sursa: DEX '98 )

HIBRIDÁRE s.f. Încrucișare sexuată sau vegetativă a doi indivizi cu ereditate diferită; hibridație; hibridizare. [< hibrid, după fr. hibridation]. (Sursa: DN )

HIBRIDÁRE s. f. încrucișare a două soiuri, rase, specii etc. de plante sau animale diferite; hibridație. (< hibrida) (Sursa: MDN )

HIBRIDÁRE s. v. corcire. (Sursa: Sinonime )

hibridáre s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. hibridării; pl. hibridări (Sursa: Ortografic )

HIBRIDÁ, hibridez, vb. I. Tranz. A obține un hibrid prin procesul de hibridare; a încrucișa prin hibridare două plante, două specii etc.; a hibridiza. – Din fr. hybrider. (Sursa: DEX '98 )

A HIBRIDÁ ~éz tranz. (plante sau animale) A face să procreeze, obținând un hibrid cu însușiri superioare; a încrucișa; a hibridiza. /<fr. hybrider (Sursa: NODEX )

HIBRIDÁ vb. I. tr. A încrucișa prin hibridare (două plante, două specii etc.). [Cf. fr. hybrider]. (Sursa: DN )

HIBRIDÁ vb. tr. a încrucișa prin hibridare; a hibridiza (i), a bastarda. (< fr. hybrider) (Sursa: MDN )

HIBRIDÁ vb. v. corci. (Sursa: Sinonime )

hibridá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. hibridéz, 3 sg. și pl. hibridizeáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
hibrida   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) hibrida hibridare hibridat hibridând singular plural
hibridea hibridați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) hibridez (să) hibridez hibridam hibridai hibridasem
a II-a (tu) hibridezi (să) hibridezi hibridai hibridași hibridaseși
a III-a (el, ea) hibridea (să) hibrideze hibrida hibridă hibridase
plural I (noi) hibridăm (să) hibridăm hibridam hibridarăm hibridaserăm, hibridasem*
a II-a (voi) hibridați (să) hibridați hibridați hibridarăți hibridaserăți, hibridaseți*
a III-a (ei, ele) hibridea (să) hibrideze hibridau hibrida hibridaseră
* Formă nerecomandată

hibridare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hibridare hibridarea
plural hibridări hibridările
genitiv-dativ singular hibridări hibridării
plural hibridări hibridărilor
vocativ singular hibridare, hibridareo
plural hibridărilor