HETAÍRĂ, hetaire, s. f. Nume dat curtezanelor din Grecia antică. – Din fr. hétaïre. (Sursa: DEX '98 )
HETAÍRĂ s.f. (Rar) Curtezană la vechii greci. [Acc. și -tái-, pl. -re. / cf. fr. hétaïre, gr. hetaira]. (Sursa: DN )
HETAÍRĂ s. f. 1. curtezană în Grecia antică. 2. p*********ă. (< fr. hétaïre, gr. hetaira) (Sursa: MDN )
HETAÍRĂ s. v. curtezană. (Sursa: Sinonime )
hetaíră s. f., g.-d. art. hetaírei; pl. hetaíre (Sursa: Ortografic )
