HANDICAPÁT, -Ă,handicapați, -te, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care are o infirmitate. 2. (Persoană, echipă etc.) care este în dezavantaj într-o întrecere (sportivă). – V. handicapa. (Sursa: DEX '98 )
HANDICAPÁT, -Ăadj., s. m. f. 1. (cel) dezavantajat fizic, ca urmare a unei deficiențe senzoriale sau motorii. 2. (stat, colectivitate) aflat în stare de inferioritate (economică). 3. (sportiv, echipă) dezavantajat într-o întrecere. (< fr. handicapé) (Sursa: MDN )
handicapát s. m., pl. handicapáți (Sursa: Ortografic )
handicapát adj. m., pl. handicapáți; f. sg. handicapátă, pl. handicapáte (Sursa: Ortografic )
HANDICAPÁ,handicapez, vb. I. Tranz. 1. A avea sau a-și crea (printr-o manevră) un avantaj asupra unui adversar, într-o întrecere, într-o competiție sportivă. 2. Fig. A stânjeni activitatea cuiva, a pune pe cineva în stare de inferioritate. – Din fr. handicaper. (Sursa: DEX '98 )
A HANDICAPÁ ~éz 1. tranz. (echipă, concurenți, adversari) A pune într-o stare de handicap; a dezavantaja. 2. intranz. A crea un handicap pentru adversar. /<fr. handicaper (Sursa: NODEX )
HANDICAPÁT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (despre persoane) Care are o infirmitate (fizică și psihică). 2) Care se află în dezavantaj într-o întrecere sportivă. /v. a handicapa (Sursa: NODEX )
HANDICAPÁvb. I. tr.1. A echilibra șansele unor concurenți într-o întrecere. 2. (Fig.) A pune în inferioritate (pe cineva); a stânjeni. [Cf. fr. handicaper]. (Sursa: DN )
HANDICAPÁvb. tr. 1. a avea sau a-și crea un avantaj asupra adversarului într-o competiție. 2. a pune pe cineva în inferioritate. (< fr. handicaper) (Sursa: MDN )
HANDICAPÁ vb. v. defavoriza, dezavantaja. (Sursa: Sinonime )
handicapá vb., ind. prez. 1 sg. handicapéz, 3 sg. și pl. handicapeáză (Sursa: Ortografic )
