Dex.Ro Mobile
HAIKÚ, haiku-uri, s. n. (Livr.) Poezie japoneză alcătuită din 17 silabe dispuse în trei grupe. – Din fr. haïku, engl. haikku. (Sursa: DEX '98 )

HAIKÚ n. s. haiku. (< fr. haïku < cuv. jap.) (Sursa: MDN )

HAIKÚ (HAIKAI) (cuv. japonez) s. n. Poem clasic japonez, cultivat începând cu sec. 15; alcătuit din trei versuri, primul și ultimul din cinci silabe, iar al doilea din șapte; se caracterizează printr-o deosebită concizie și delicatețe a expresiei lirice. Au compus h.: Matsuō Bashō (1644-1694), Uejima Onitsura (1661-1738), Yosa Buson (1716-1784), Kobayashi Issa (1763-1827). (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
haiku   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular haiku haikuul
plural haikuuri haikuurile
genitiv-dativ singular haiku haikuului
plural haikuuri haikuurilor
vocativ singular haikuule
plural haikuurilor