HĂRMĂLÁIE s. f. Zgomot mare, larmă (de strigăte, de glasuri); gălăgie, zarvă, tărăboi, hălălaie, hărhălaie. [Var.: harmaláie s. f.] – Formație onomatopeică. (Sursa: DEX '98 )
HĂRMĂLÁIEf. Tulburare mare, însoțită de gălăgie și scandal; tărăboi. [G.-D. hărmălaiei] /Onomat. (Sursa: NODEX )
HĂRMĂLÁIE,hărmălăi, s. f. Larmă, zgomot mare (de strigăte, de glasuri); gălăgie, zarvă. [Var.: harmaláie s. f.] – Onomatopee. (Sursa: DLRM )
HĂRMĂLÁIE s. balamuc, gălăgie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot, (livr.) tapaj, (fam.) tam-tam, (rar) larmăt, (astăzi rar) strigare, (pop. și fam.) chiloman, (înv. și reg.) toi, (reg.) haraiman, hălălaie, hărhălaie, toiet, toloboată, tololoi, (Mold., Bucov. și Transilv.) holcă, (Transilv.) lolotă, (înv.) calabalâc, dandana, dănănaie, dăndănaie, gâlceavă, (fig.) țigănie, (arg.) năsulie. (Era acolo o ~ de nedescris.) (Sursa: Sinonime )
hărmăláie s. f., art. hărmăláia, pl. hărmălăi (Sursa: Ortografic )
