hărău
Caută
HĂRĂU,
hărăi,
s. m. V.
hârău.
(
Sursa: DEX '98
)
Copy to clipboard
HĂRĂU
s. v.
erete, uliu.
(
Sursa: Sinonime
)
Copy to clipboard
HĂRĂU,
com. în jud. Hunedoara, pe dr. Văii Mureșului; 2.059 loc. (1998). Expl. de travertin (Banpotoc). În satul Bârsău, menționat documentar îb 1440, se află biserica Sf. Nicolae (1563). (
Sursa: DE
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
hărău
substantiv masculin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
hăr
ă
u
hăr
ă
ul
plural
hăr
ă
i
hăr
ă
ii
genitiv-dativ
singular
hăr
ă
u
hăr
ă
ului
plural
hăr
ă
i
hăr
ă
ilor
vocativ
singular
hăr
ă
ule
plural
hăr
ă
ilor
