HĂMĂÍ, pers. 3 hắmăie (hămăiește), vb. IV. Intranz. (Despre câini) A lătra. [Var.: hâmâí vb. IV] – Ham1 + suf. -ăi. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
HĂMĂÍ vb. v. lătra . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
hămăí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. hămăie, imperf. 3 sg. hămăiá (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
A HĂMĂÍ pers. 3 hămăie intranz. 1) (despre câini) A scoate sunete scurte, sacadate, caracteristice speciei; a face „ham-ham”; a lătra. 2) fig. fam. peior. (despre oameni) A vorbi mult (pe un ton de ceartă); a lătra. /ham + suf. ~ăi (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
hămăi (3 hămăie) verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) hămăi hămăi re hămăi t hămăi nd singular plural — — numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) — — — — — a II-a (tu) — — — — — a III-a (el, ea) hă măie (să) hă măie hămăia hămăi hămăi se plural I (noi) — — — — — a II-a (voi) — — — — — a III-a (ei, ele) hă măie (să) hă măie hămăia u hămăi ră hămăi seră
hămăi (3 hămăiește) verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) hămăi hămăi re hămăi t hămăi nd singular plural — — numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) — — — — — a II-a (tu) — — — — — a III-a (el, ea) hămăie ște (să) hămăia scă hămăia hămăi hămăi se plural I (noi) — — — — — a II-a (voi) — — — — — a III-a (ei, ele) hămăie sc (să) hămăia scă hămăia u hămăi ră hămăi seră
