HÂRCĂ,hârci, s. f. 1. Craniu (de mort); țeastă. 2. Epitet depreciativ dat unei femei bătrâne, urâte și rele. – Din ucr. hyrka. (Sursa: DEX '98 )
HÂRCĂ ~cif. pop. peior. 1) Femeie bătrână, urâtă și rea; hoanghină; hoașcă. ◊ Baba-hârca ființă imaginată ca o vrăjitoare bătrână și rea; baba-cloanța. 2) Craniu de om sau de animal mort. /<ucr. hyrka (Sursa: NODEX )
HÂRCĂ s. (ANAT.) v. craniu. (Sursa: Sinonime )
HÂRCĂ s. v. babornită, cotoroanță, hoașcă, zgripțuroaică. (Sursa: Sinonime )
hârcă s. f., g.-d. art. hârcii; pl. hârci (Sursa: Ortografic )