Dex.Ro Mobile
HÂÍT, -Ă, hâiți, -te, adj. (Pop.) Aplecat, lăsat, prăvălit într-o parte; strâmb. ♦ Surpat, prăbușit. [Var.: hăít, -ă adj.] – V. hâi. (Sursa: DEX '98 )

HÂÍT adj. v. aplecat, dărăpănat dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbușit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat. (Sursa: Sinonime )

HÂÍ, hâiesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se apleca într-o parte; a deveni strâmb; a se înclina. ♦ Tranz. și refl. A (se) prăvăli; a (se) nărui. – Cf. magh. hajolni. (Sursa: DEX '98 )

A HÂÍ ~iésc tranz. pop. A face să se hâiască. /cf. ung. hajolni (Sursa: NODEX )

HÂÍ vb. v. apleca, dărăpăna, dărâma, înclina, lăsa, nărui, pleca, povârni, prăbuși, prăvăli, risipi, strâmba, surpa. (Sursa: Sinonime )

hâí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hâiésc, imperf. 3 sg. hâiá; conj. prez. 3 sg. și pl. hâiáscă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
hâi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) hâi ire it ind singular plural
hâiește iți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) hâiesc (să) hâiesc hâiam ii isem
a II-a (tu) hâiești (să) hâiești hâiai iși iseși
a III-a (el, ea) hâiește (să) hâiască hâia i ise
plural I (noi) im (să) hâim hâiam irăm iserăm, isem*
a II-a (voi) iți (să) hâiți hâiați irăți iserăți, iseți*
a III-a (ei, ele) hâiesc (să) hâiască hâiau i iseră
* Formă nerecomandată

hâit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular it itul i ita
plural iți iții ite itele
genitiv-dativ singular it itului ite itei
plural iți iților ite itelor
vocativ singular
plural