GÂȚĂ, gâțe, s. f. (Reg.) Cosiță. ♦ Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor. (Sursa: DLRM )
GÂȚĂ s. v. coadă, cosiță. (Sursa: Sinonime )
gâță, gâțe, s.f. 1. (reg.) panglică sau baieră împletită la capătul cosițelor pentru a le putea înnoda în jurul capului. 2. poftă. (Sursa: DAR )
GÂȚĂ ~e f. reg. Păr lung (și des) împletit în cosiță; coadă. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )
| gâță substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | gâță | gâța |
| plural | gâțe | gâțele |
| genitiv-dativ | singular | gâțe | gâței |
| plural | gâțe | gâțelor |
| vocativ | singular | gâță, gâțo |
| plural | gâțelor |
