GUVERNÁRE,guvernări, s. f. Acțiunea de a guverna; perioadă în care un guvern își exercită activitatea. – V. guverna. (Sursa: DEX '98 )
GUVERNÁREs.f. Acțiunea de a guverna și rezultatul ei; timp cât durează un guvern sau o formă de guvernământ. ♦ Conducerea unei nave cu ajutorul cârmei. [< guverna]. (Sursa: DN )
GUVERNÁREs. f. 1. acțiunea de a guverna; timp cât durează un guvern. 2. conducerea unei nave cu ajutorul cârmei. (< guverna) (Sursa: MDN )
GUVERNÁRE s. 1. cârmuire, conducere, diriguire, domnie, stăpânire, (înv. și pop.) oblăduire, (înv.) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (fig.) cârmă. (~ țării de către Sfat.)2. conducere, guvernământ, regim. (S-a instaurat o nouă ~ în acel stat.) (Sursa: Sinonime )
guvernáre s. f., g.-d. art. guvernării; pl. guvernări (Sursa: Ortografic )
GUVERNÁ,guvernez, vb. I. Tranz. A conduce, a administra, a dirija un stat, un popor. ♦ (Rar) A conduce, a îndruma conduita cuiva. ♦ (Gram.) A impune, a cere un anumit caz, o anumită construcție. – Din fr. gouverner. (Sursa: DEX '98 )
A GUVERNÁ ~éztranz. 1) (state, popoare) A dirija stând în fruntea guvernului; a cârmui. 2) (persoane sau conduita lor) A susține cu sfaturi, cu recomandații; a povățui; a sfătui; a îndruma; a învăța. /<fr. gouverner (Sursa: NODEX )
GUVERNÁRE ~ărif. 1) v. A GUVERNA. 2) Perioadă în care un guvern își exercită puterea. /v. a guverna (Sursa: NODEX )
GUVERNÁvb. I. tr.1. A conduce un stat, un popor. 2. A menține sau a schimba direcția de deplasare a unei nave cu ajutorul cârmei. [Cf. fr. gouverner, it. governare]. (Sursa: DN )
GUVERNÁvb. tr. 1. a exercita autoritatea politică; a conduce un stat. ◊ a dirija, a conduce o navă. 2. a-și domina, a-și stăpâni (sentimentele, pasiunile etc.) 3. (despre sentimente, gânduri) a exercita o influență puternică. 4. (gram.) a impune, a cere un caz, o anumită construcție. (< fr. gouverner) (Sursa: MDN )
GUVERNÁ vb. a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a stăpâni, (înv. și pop.) a oblădui, (înv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povățui. (A ~ țara în pace.) (Sursa: Sinonime )
guverná (guvernéz, guvernát), vb. – A conduce un stat, un popor. Lat. gubernare, fr. gouverner. – Der. guvern, s. n., din it. governo; gubernie, s. f. (înv., guvern; provincie din Rusia), din rus. gubernija; guvernămînt, s. n., din fr. gouvernement; guvernabil, adj.; guvernamental, adj.; guvernor, s. m.; guvernantă, s. f.; guvernant, s. m., toate din fr. (Sursa: DER )
guverná vb., ind. prez. 1 sg. guvernéz, 3 sg. și pl. guverneáză (Sursa: Ortografic )
