GUTURÁL, -Ă, guturali, -e, adj. 1. (Despre sunete sau voce) Care este emis din fundul gâtului. 2. (Despre consoane) Velar. ◊ (Substantivat, f.) Consoana „k” este o guturală. – Din fr. guttural. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

GUTURÁL, -Ă adj. 1. (Despre sunete vorbite, voce) Emis din fundul gâtului. 2. (Fon.; despre consoane) Velar. [< fr. guttural]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

GUTURÁL, -Ă adj. 1. (despre sunete pronunțate sau voce) emis din fundul gâtului. 2. (despre consoane) velar. (< fr. guttural) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

GUTURÁL adj. v. velar. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

guturál adj. m., pl. guturáli; f. sg. guturálă, pl. guturále (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

GUTURÁL ~ă (~i, ~e) 1) (despre voce sau despre sunete) Care este produs în partea posterioară a gâtului; din partea posterioară a gâtului. 2) (despre consoane) Care se articulează prin apropierea limbii de vălul palatin; velar. /<fr. gutural (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard