Dex.Ro Mobile
GROȘ, groși, s. m. Monedă străină de argint, care a circulat odinioară și în Moldova; monedă de argint emisă de unii domni ai Moldovei. – Din germ. Groschen, pol. grosz. (Sursa: DEX '98 )

GROȘ, groși, s. m. Monedă străină de argint care a circulat odinioară si în Moldova. – Germ. Groschen. (Sursa: DLRM )

groș (gróși), s. m. – Veche monedă care valora la început 1/48 dintr-o marcă de argint. A fost bătută în Mold. la sfîrșitul sec. XIV. Lat. grossus, intrat în rom. prin intermediul pol. grosz, germ. med. grosse, germ. Grosch(en), cf. ngr. γρόσσο, bg., sb. groš, tc. guruș (Ronzvalle 122). – Der. groșiță, s. f. (monedă divizionară de argint, de valoare variabilă), cf. pol. groszyk, sb., slov. grošič. Din tc. derivă dubletul înv. gruș, s. m. (monedă turcească de 40 de aspri). (Sursa: DER )

groș (monedă) s. m., pl. groși (Sursa: Ortografic )

GROȘ ~i m. înv. 1) Monedă măruntă de argint care a circulat, în evul mediu, în unele țări europene (Italia, Franța, Polonia etc.). 2) Monedă rusească (egală la început cu două copeici, mai târziu egală cu o jumătate de copeică). 3) Monedă divizionară care a circulat în Polonia și Austria. /<germ. Groschen, pol. grosz (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
groș   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular groș groșul
plural groși groșii
genitiv-dativ singular groș groșului
plural groși groșilor
vocativ singular
plural