GRIL s. n. (Englezism) Grătar (pentru fripturi). – Din engl. grill, fr. gril. (Sursa: DEX '98 )
GRIL s. n. 1. grătar (pentru fripturi). 2. friptură la grătar. (< engl. grill, fr. gril) (Sursa: MDN )
gril s. n. (Sursa: Ortografic )
| gril substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | gril | grilul |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | gril | grilului |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
