Dex.Ro Mobile
GREVÁ, grevez, vb. I. Tranz. și intranz. A împovăra (o proprietate) cu ipoteci, (un buget) cu cheltuieli; a supune ceva unor condiții grele. – Din fr. grever. (Sursa: DEX '98 )

GREVÁ vb. I. tr. A împovăra, a încărca (o proprietate) cu ipoteci, (un buget) cu cheltuieli. ♦ (Fig.) A împovăra. [< fr. grever]. (Sursa: DN )

GREVÁ vb. tr. 1. a încărca o proprietate cu ipoteci, un buget cu cheltuieli. 2. (fig.) a împovăra. (< fr. grever) (Sursa: MDN )

grevá vb., ind. prez. 1 sg. grevéz, 3 sg. și pl. greveáză (Sursa: Ortografic )

GRÉVĂ, greve, s. f. Încetare organizată a activității într-una sau mai multe întreprinderi, instituții etc., cu scopul de a determina pe patroni sau guvernul, autoritățile să satisfacă unele revendicări (economice, politice etc.). ◊ Greva foamei = refuzul de a mânca, folosit de cineva în semn de protest. – Din fr. grève. (Sursa: DEX '98 )

A GREVÁ ~éz tranz. 1) (proprietăți, bugete) A împovăra cu cheltuieli sau cu ipoteci; a ipoteca. 2) fig. A însărcina cu multe misiuni. /<fr. grever (Sursa: NODEX )

GRÉVĂ ~e f. Încetare voluntară și colectivă a muncii organizată de salariați cu scopul de a obține anumite revendicări. ◊ ~a foamei refuzarea hranei (de o persoană sau de un grup de persoane) în semn de protest. /<fr. greve (Sursa: NODEX )

GRÉVĂ s.f. Formă de luptă constând din încetarea organizată a lucrului cu scopul de a constrânge pe patroni sau guvernul să satisfacă unele revendicări economice sau politice. ◊ Greva foamei = refuz de a mânca, folosit ca manifestare de protest politic. [< fr. grève, cf. Place de la Grève – loc în Paris unde se adunau șomerii pentru a fi angajați]. (Sursa: DN )

GRÉVĂ s. f. formă organizată de luptă a salariaților din încetarea colectivă a activității, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicări. ♦ ~ generală = grevă care cuprinde toate unitățile dintr-o ramură industrială, dintr-un oraș, dintr-o țară etc.; ~ japoneză = grevă a salariaților care se face publică prin arborarea unei brasarde la brațul fiecărui salariat, fără a recurge la încetarea lucrului; ~ a foamei = refuz de a mânca, manifestare de protest politic. (< fr. grève) (Sursa: MDN )

grévă s. f., g.-d. art. grévei; pl. gréve (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
greva   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) greva grevare grevat grevând singular plural
grevea grevați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) grevez (să) grevez grevam grevai grevasem
a II-a (tu) grevezi (să) grevezi grevai grevași grevaseși
a III-a (el, ea) grevea (să) greveze greva grevă grevase
plural I (noi) grevăm (să) grevăm grevam grevarăm grevaserăm, grevasem*
a II-a (voi) grevați (să) grevați grevați grevarăți grevaserăți, grevaseți*
a III-a (ei, ele) grevea (să) greveze grevau greva grevaseră
* Formă nerecomandată

grevă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gre greva
plural greve grevele
genitiv-dativ singular greve grevei
plural greve grevelor
vocativ singular grevă, grevo
plural grevelor