A (nu) lua (cuiva ceva) în nume de rău = a (nu) se supăra, a (nu) interpreta în mod greșit cele spuse de cineva
A nimeri (sau a fi, a merge, a călca) alăturea cu drumul = a greși (în comportare, în păreri etc.)
A o lua razna = a) a pleca la întâmplare, fără țintă; b) a apuca pe o cale greșită, a proceda în mod nejudecat; a decădea
A o scrânti = a face o prostie, o gafă; a greși
A scoate coarne = a deveni agresiv: a se obrăznici
A te lua după gura cuiva = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva
A veni la prochimen = a reveni la subiect, după o digresiune
A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent; a scrie urât, a mâzgăli
A vorbi cu păcat = a aduce învinuiri nedrepte, a greși, a se face vinovat spunând lucruri neadevărate
A închide paranteza = a) a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări
A-i fi cuiva (de sau spre) învățătură = a-i servi ca experiență pentru a nu mai greși
A-și arăta colții = a manifesta o atitudine agresivă, aprigă
A-și greși socotelile = a se înșela în așteptări; a nu izbuti
Cu păcat = greșit; nedrept, vinovat, neîngăduit, oprit
Fără milă de păcat = fără teama de a greși
Nici vorbă! = a) negreșit, desigur; fără doar și poate; b) nici pomeneală
Păi dar = cum altfel? Firește, desigur; negreșit
Să-ți (sau să vă) fie de bine! = a) să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; b) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite
Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat
În voia cea bună = fără nici o grijă, fără teama de a greși
GREȘÍ,greșesc, vb. IV. 1. Intranz. A comite o greșeală; p. ext. a se înșela. ♦ Intranz. și tranz. A nu nimeri ținta, obiectivul ochit; a da greș. 2. Tranz. A executa ceva greșit, rău. ♦ A lua un lucru drept altul; a încurca, a confunda. ◊ Expr. A greși drumul (sau calea) = a (se) rătăci; p. ext. a se abate de la regulile morale, de conduită. 3. Intranz. A se face vinovat de ceva față de cineva, a face cuiva un rău, un neajuns; p. ext. a păcătui. – Din sl. grĕšiti. (Sursa: DEX '98 )
A GREȘÍ ~ésc 1. intranz. 1) A face o greșeală; a încălca anumite norme, principii. 2) A comite un păcat; a păcătui. 2. tranz. 1) A face să conțină o greșeală (sau mai multe). ~ problemă. 2)(adrese, drumuri etc.) A lua drept altul. /<sl. grĕšiti (Sursa: NODEX )
GREȘÍ vb. 1. v. păcătui. 2. v. înșela. 3. v. rătăci. 4. v. confunda. (Sursa: Sinonime )
greșí (greșésc, greșít), vb. – 1. A păcătui. – 2. A face rău, a face o faptă rea, a vătăma. – 3. Despre femei, a cădea în păcat. – 4. A se înșela, a greși. – Var. (înv.) agreși. Mr. agîrșescu, megl. grișos. Sl. grĕšiti (Miklosich, Lexicon, 147; Cihac, II, 128; DAR), cf. bg. grešŭ, sb. grešiti, rus. grešiti. – Der. greș, s. n. (greșeală; păcat; înșelare, abatere; brazdă greșită; aguridă), din sb. greš (Bogrea, Dacor., IV, 822; din sl. grĕchŭ „păcat”, după Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 147 și Cihac, II, 128; postverbal de la greși, după întrebuințare reprezintă un cuvînt diferit, provenind din lat. *agretius); greșeală, s. f. (faptă care constituie o abatere de la adevăr; păcat; înșelare; defect), cu suf. -eală; greșitor, s. m. (înv., delicvent); negreșit, adv. (cu siguranță, fără îndoială); preagreși, vb. (înv., a păcătui), pe baza sl. prĕgrĕšiti. (Sursa: DER )
greșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. greșésc, imperf. 3 sg. greșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. greșeáscă (Sursa: Ortografic )
