Dex.Ro Mobile
GRESÁRE, gresări, s. f. Acțiunea de a gresa și rezultatul ei; ungere, gresaj. – V. gresa. (Sursa: DEX '98 )

GRESÁRE s.f. Acțiunea de a gresa și rezultatul ei; gresaj, ungere. [< gresa]. (Sursa: DN )

GRESÁRE s. (TEHN.) gresaj, lubrificație, lubrifiere, ungere. (~ pieselor unei mașini.) (Sursa: Sinonime )

gresáre s f., g.-d. art. gresării; pl. gresări (Sursa: Ortografic )

GRESÁ, gresez, vb. I. Tranz. A unge piesele cu mișcare relativă și în contact ale unui mecanism, ale unei mașini etc., pentru a reduce frecarea, uzura sau încălzirea lor ori pentru a le proteja împotriva unor agenți externi. – Din fr. graisser. (Sursa: DEX '98 )

A GRESÁ ~éz tranz. (piese de mașini sau mecanisme) A unge în scop protector. /<fr. graisser (Sursa: NODEX )

GRESÁ vb. tr. a unge piesele unui mecanism. (< fr. graisser) (Sursa: MDN )

GRESÁ vb. (TEHN.) a lubrifia, a unge. (A ~ piesele unei mașini.) (Sursa: Sinonime )

gresá vb., ind. prez. 1 sg. greséz, 3 sg. și pl. greseáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
gresa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) gresa gresare gresat gresând singular plural
gresea gresați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) gresez (să) gresez gresam gresai gresasem
a II-a (tu) gresezi (să) gresezi gresai gresași gresaseși
a III-a (el, ea) gresea (să) greseze gresa gresă gresase
plural I (noi) gresăm (să) gresăm gresam gresarăm gresaserăm, gresasem*
a II-a (voi) gresați (să) gresați gresați gresarăți gresaserăți, gresaseți*
a III-a (ei, ele) gresea (să) greseze gresau gresa gresaseră
* Formă nerecomandată

gresare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gresare gresarea
plural gresări gresările
genitiv-dativ singular gresări gresării
plural gresări gresărilor
vocativ singular gresare, gresareo
plural gresărilor