Dex.Ro Mobile
Vezi 42 expresii

GREȘ, greșuri, s. n. (Înv. și reg.; azi mai ales în loc. și expr.) Greșeală. ◊ Loc. adv. Fără greș = în mod perfect, fără a comite vreo eroare. ◊ Expr. A da greș = a) a nu nimeri ținta, obiectivul ochit; b) a nu izbuti într-o acțiune, într-o întreprindere. (Înv.) A-i da (cuiva) greș = a-i imputa (cuiva) ceva, a găsi vinovat (pe cineva). (Reg.) A nu avea greș = a nu constitui o greșeală, a nu aduce vătămare, a fi nimerit. – Din greși (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

GREȘ ~uri n. înv. pop. v. GREȘEALĂ. ◊ Fără de ~ fără greșeală; perfect. A da ~ a nu nimeri; a greși. /Din a greși (Sursa: NODEX )

GREȘ s. v. abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, vină, vinovăție. (Sursa: Sinonime )

greș2, greși, s.m. (înv.) ciorchină mică de struguri. (Sursa: DAR )

greș s. n., pl. gréșuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
greș   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greș greșul
plural greșuri greșurile
genitiv-dativ singular greș greșului
plural greșuri greșurilor
vocativ singular
plural