Dex.Ro Mobile
GRAȚIÓS, -OÁSĂ, grațioși, -oase, adj. 1. Plin de grație (1), de gingășie, de farmec. 2. (Înv.) Binevoitor, prietenos. [Pr.: -ți-os] – Din lat. gratiosus, it. grazioso. Cf. fr. gracieux. (Sursa: DEX '98 )

GRAȚIÓS, -OÁSĂ adj. Plin de grație, gingaș, fin, drăgălaș; elegant. // s.n. Categorie estetică vizând în mod special măiestria și ingeniozitatea execuției în toate domeniile artei, ușurința și mai ales naturalețea ei. [Pron. -ți-os. / < lat. gratiosus, cf. it. gracioso, fr. gracieux]. (Sursa: DN )

GRAȚIÓS, -OÁSĂ adj. plin de grație. (< lat. gratiosus, it. grazioso) (Sursa: MDN )

GRAȚIÓS adj. 1. v. delicat. 2. elegant, mlădios, mlădiu, suplu, zvelt, (rar) mlădiat. (Un mers ~.) (Sursa: Sinonime )

Grațios ≠ dizgrațios, grosolan, necioplit, vulgar (Sursa: Antonime )

grațiós adj. m. (sil. -ți-os), pl. grațióși; f. sg. grațioásă, pl. grațioáse (Sursa: Ortografic )

GRAȚIÓS1 adv. Cu grație. /<fr. gratieux, lat. gratiosus (Sursa: NODEX )

GRAȚIÓS2 ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are (multă) grație; plin de grație. 2) Care manifestă bunăvoință; binevoitor. [Sil. -ți-os] /<fr. gratieux, lat. gratiosus (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
grațios   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grațios grațiosul grațioa grațioasa
plural grațioși grațioșii grațioase grațioasele
genitiv-dativ singular grațios grațiosului grațioase grațioasei
plural grațioși grațioșilor grațioase grațioaselor
vocativ singular
plural