GRATIFICÁ, gratífic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată. ♦ Fig. A atribui cuiva ceva. – Din fr. gratifier, lat. gratificare. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

GRATIFICÁ vb. I. tr. A da cuiva o răsplată, a acorda o favoare. [P.i. gratífic, 3,6 -că. / < lat., it. gratificare, cf. fr. gratifier]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

GRATIFICÁ vb. tr. a acorda o recompensă, o favoare. ◊ (fig.) a atribui cuiva ceva. (< fr. gratifier, lat. gratificare) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

gratificá vb., ind. prez. 1 sg. gratífic, 3 sg. și pl. gratífică (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A GRATIFICÁ gratífic tranz. (persoane) A răsplăti printr-o gratificație. /<lat. gratificari, fr. gratifier (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard