GOSPODĂRÉSC, -EÁSCĂ,gospodărești, adj. 1. Care aparține sau este specific unui gospodar priceput. 2. (Rar) Conjugal. – Gospodar + suf. -esc. (Sursa: DEX '98 )
GOSPODĂRÍ,gospodăresc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. și refl. A conduce sau a face treburile unei gospodării, ale unei instituții, organizații etc. 2. Refl. și tranz. fact. A întemeia sau a face pe cineva să-și întemeieze o gospodărie (prin căsătorie); a (se) căpătui. – Din gospodar. (Sursa: DEX '98 )
A GOSPODĂRÍ ~ésc 1. intranz. A fi gospodar; a îngriji de o gospodărie. 2. tranz. 1) (gospodării, instituții, organizații) A administra (cu chibzuință). 2) A face să se gospodărească. /Din gospodar (Sursa: NODEX )
A SE GOSPODĂRÍ mă ~éscintranz. A deveni gospodar (prin căsătorie); a-și întemeia o gospodărie. /Din gospodar (Sursa: NODEX )
GOSPODĂRÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru un gospodar priceput; de bun gospodar. 2) Care ține de gospodărie; propriu gospodăriei; casnic. /< gospodar + suf. ~esc (Sursa: NODEX )
GOSPODĂRÉSC adj. v. casnic. (Sursa: Sinonime )
GOSPODĂRÍ vb. v. administra. (Sursa: Sinonime )
gospodărésc adj. m., f. gospodăreáscă; pl. m. și f. gospodăréști (Sursa: Ortografic )
gospodărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gospodărésc, imperf. 3 sg. gospodăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. gospodăreáscă (Sursa: Ortografic )
