GONGÓRIC, -Ă, gongorici, -ce, adj. Care aparține gongorismului, privitor la gongorism, specific gongorismului. – Din fr. gongorique. (Sursa: DEX '98 )
GONGÓRIC, -Ă adj. (Despre stil) Cu imagini și întorsături de fraze pompoase. [< fr. gongorique]. (Sursa: DN )
GONGÓRIC, -Ă adj. (despre stil) pedant, prețios, pompos, afectat. (< fr. gongorique) (Sursa: MDN )
gongóric adj. m., pl. gongórici; f. sg. gongórică, pl. gongórice (Sursa: Ortografic )
| gongoric adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | gongoric | gongoricul | gongorică | gongorica |
| plural | gongorici | gongoricii | gongorice | gongoricele |
| genitiv-dativ | singular | gongoric | gongoricului | gongorice | gongoricei |
| plural | gongorici | gongoricilor | gongorice | gongoricelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
