GNOSEOLOGÍE s. f. Teorie filozofică asupra capacității omului de a cunoaște realitatea și de a ajunge la adevăr; teoria cunoașterii. [Pr.: -se-o-] – Din germ. Gnoseologie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

GNOSEOLOGÍE f. Ramură a filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere; teoria cunoașterii. /<lat. gnoseologia, germ. Gnoseologie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

GNOSEOLOGÍE s.f. Parte a filozofiei care cercetează posibilitatea cunoașterii lumii de către om, legile, izvoarele și formele acestei cunoașteri; teoria cunoașterii. [Pron. -se-o-, gen. -iei. / < germ. Gnoseologie, fr. gnoséologie, cf. gr. gnosis – cunoaștere, logos – știință]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

GNOSEOLÓGIE s. f. teoria fiziologică a cunoașterii, a legilor, izvoarelor și formelor acesteia. (< fr. gnoséologie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

GNOSEOLOGÍE s. v. teoria cunoașterii. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

gnoseologíe s. f. (sil. -se-o-), art. gnoseología g.-d. gnoseologíi, art. gnoseologíei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard