GLUMÉȚ, -EÁȚĂ,glumeți, -e, adj. (Despre oameni) Care face multe glume, căruia îi place să facă glume; vesel, poznaș, hâtru. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume etc.) Care provoacă râsul; hazliu. – Din bg. glumec. (Sursa: DEX '98 )
GLUMÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) Care spune sau face glume; bun de glume. /<bulg. glumec (Sursa: NODEX )
GLUMÉȚ adj. hazliu, poznaș, vesel, (pop. și fam.) ghiduș, hâtru, mehenghi, mucalit, ștrengar, șugubăț, (înv. și reg.) șăgaci, (reg., mai ales în Mold.) șăgalnic, (reg.) pozneț, snovos, (Mold.) chisnovat, (Olt.) potcaș, (prin Mold.) prujalnic, prujitor, (prin Olt.) snovelnic, (prin Transilv.) șăncăleț, șăncălos, șodoman, (prin Transilv. și Olt.) șodos, (prin Transilv.) șolomeț, (prin Bucov. și Mold.) șotelnic, (Bucov.) șotios, (Mold.) tămășalnic, (prin Olt.) zgondos, (înv.) poznatec, poznit, zefliu. (E un om tare ~!) (Sursa: Sinonime )
Glumeț ≠ serios (Sursa: Antonime )
gluméț adj. m., pl. gluméți; f. sg. glumeáță, pl. gluméțe (Sursa: Ortografic )
