GLICÍNĂ, glicine, s. f. Arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violete și parfumate (Wistaria sinensis). – Din fr. glycine. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

GLICÍNĂ1 s.f. Plantă decorativă agățătoare, cu flori albastre și parfumate. [< fr. glycine]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

GLICÍNĂ2 s.f. Pulbere albă, cristalină, solubilă în apă în prezența unei substanțe alcaline, folosită ca reductor în fotografie. [< germ. Glyzin]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

GLICÍNĂ1 s. f. plantă decorativă agățătoare, cu flori albastre și parfumate, asemănătoare cu ale salcâmului. (< fr. glycine, lat. glycina) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

GLICÍNĂ2 s. f. glicocol. (< germ. Glyzin) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

GLICÍNĂ s. (CHIM.) glicocol. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

glicínă s. f., g.-d. art. glicínei; pl. glicíne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

GLICÍNĂ ~e f. Arbust decorativ agățător, cu flori dispuse în ciorchini, de culoare liliachie și plăcut mirositoare. /<fr. glycine (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard