GLĂSUÍ,glăsuiesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. (Azi poetic și fig.) A vorbi, a spune. ♦ Intranz. (Despre texte scrise; la pers. 3) A conține, a exprima. 2. Tranz. (Rar) A cânta, a intona. – Glas + suf. -ui. (Sursa: DEX '98 )
GLĂSUÍRE,glăsuiri, s. f. Acțiunea de a glăsui și rezultatul ei. ♦ Loc. adv. Într-o glăsuire = cu toții; de comun acord. – V. glăsui. (Sursa: DEX '98 )
A GLĂSUÍ ~iésctranz. fig. poet. A exprima prin grai; a zice; a spune; a vorbi. /glas + suf. ~ui (Sursa: NODEX )
GLĂSUÍRE ~if. v.A GLĂSUI. ◊ Într-o ~ cu toți deodată; într-un glas. /v. a glăsui (Sursa: NODEX )