GHIONOÁIE, ghionoi (ghionoaie), s. f. (Ornit.; pop.) Ciocănitoare. [Pr.: ghi-o- – Var.: gheonoáie, gheunoáie s. f.] – Cf. alb. gjon „cucuvea”. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

GHIONOÁIE s. v. ciocănitoare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ghionoáie, ghionói, s.f. (pop.) 1. ciocănitoare. 2. (fig.) m****e rea. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

ghionoáie s. f. (sil. ghi-o-), art. ghionoáia, g.-d. art. ghionóii/ghionoáiei; pl. ghionói/ghionoáie (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

GHIONÓI, ghionoaie, s. n. Târnăcop a cărui parte metalică este ascuțită la unul dintre capete și în formă de ciocan la celălalt capăt. [Pr.: ghi-o-] – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

GHIONOÁIE ~ói f. pop. Pasăre sedentară de talie medie, cu penaj viu colorat, având cioc puternic, cu ajutorul căruia sparge coaja copacilor prin ciocănit pentru a căuta insecte; ciocănitoare. [G.-D. ghionoii și ghionoaiei; Sil. ghi-o-] /<alb. gjon (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

GHIONÓI ~oáie n. Târnăcop cu un braț lung și ascuțit la un capăt, iar cu celălalt în formă de ciocan, folosit în lucrări miniere. /Din chionoaie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

GHIONÓI s. (TEHN.) (prin Maram. și Transilv.) sapă, (prin Transilv.) știoacă. (~ se folosește la lucrările de abataj.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ghionói (instrument) s. n. (sil. ghi-o-), pl. ghionoáie (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard