GHÍNȚURĂ,ghințure, s. f. (Bot.; pop.) Gențiană. – Cf. gențiană. (Sursa: DEX '98 )
GHÍNȚURĂ s. v. gențiană. (Sursa: Sinonime )
GHÍNȚURĂ s. v. fierea-pământului, potroacă, țintaură. (Sursa: Sinonime )
ghínțură (ghínțuri), s. f. – Gențiană (Gentiana cruciata, punctata, excisa). – Var. (d)ințură. Din germ. Gentiana. – Din rum. provine rut. g’enzura (Miklosich, Wander., 15); ca și sb. lincura (Candrea, Elemente, 406). (Sursa: DER )
ghínțură s. f., g.-d. art. ghínțurei; pl. ghínțure (Sursa: Ortografic )
