GHILOTÍNĂ,ghilotine, s. f. 1. Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare. ♦ Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc. – Din fr. guillotine. (Sursa: DEX '98 )
GHILOTÍNĂs.f.1. Instrument de decapitare, constând dintr-un cuțit care alunecă pe două ghidaje peste gâtul celui condamnat. 2. (Poligr.) Mașină de tăiat hârtia. [< fr. guillotine, cf. Guillotin – medic francez]. (Sursa: DN )
GHILOTÍNĂs. f. 1. instrument de decapitare dintr-un cuțit care alunecă pe două ghidaje peste gâtul celui condamnat. 2. (poligr.) mașină de tăiat hârtia. ◊ foarfece pentru tăiat foi de tablă. (< fr. guillotine) (Sursa: MDN )
ghilotínă s. f., g.-d. art. ghilotínei; pl. ghilotíne (Sursa: Ortografic )
GHILOTINÁ,ghilotinez, vb. I. Tranz. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina. – Din fr. guillotiner. (Sursa: DEX '98 )
A GHILOTINÁ ~éztranz. (condamnați la moarte) A executa decapitând cu ghilotina. /<fr. guillotiner (Sursa: NODEX )
GHILOTÍNĂ ~ef. ist. 1) Instrument de execuție prin decapitare a celor condamnați la moarte. 2) tehn. Mașină prevăzută cu un dispozitiv pentru tăiat diferite materiale (hârtie, plăci metalice etc.). /<fr. guillotine (Sursa: NODEX )
GHILOTINÁvb. I. tr. A executa cu ghilotina. [< fr. guillotiner]. (Sursa: DN )
GHILOTINÁvb. tr. a executa cu ghilotina. (< fr. guillotiner) (Sursa: MDN )
ghilotiná vb., ind. prez. 1 sg. ghilotinéz, 3 sg. și pl. ghilotineáză (Sursa: Ortografic )
